Poezie dictata lui Aurel Covaci (decembrie 1956)

Poezie dictata lui Aurel Covaci (decembrie 1956)

de Nicolae Labis


Adica
Ca pe o nimica,
Amicul meu a vrut sa zica
Ca el este gata si uite, acum,
Catre cer se ridica.

Ingrozit de absint
De infinit
Si de temnicer,
Nu cu capul ci cu picioarele sale
Spre cer.

Capul saracul
Mai ramane in lat.
Spre pamant si spre dracul.
Punct.



(poezie dictata lui Aurel Covaci, 2 decembrie 1956, cu o saptamana inainte de accident)





Poezie dictata lui Aurel Covaci (decembrie 1956)


Aceasta pagina a fost accesata de 2182 ori.