Sarea pamantului

Sarea pamantului

de Nicolae Labis


(Schita de poem)

1.
Omule nelinistit, urias zugravit
Cu genele intunericului in adancul pamantului,
Omule, cu umerii tai de granit
Si cu inima ta care bubuie necontenit,
Am sa-mi masur puterea cuvantului.

Din fund, de sub munte, patrunde oriunde,
Prin orci, prin carbune, prin fier,
Dreapta-ti privire sagetand viitorul
Si cele mai nalte inalturi de cer.
Dragostea ta concentrata de om
Isi inseamna petalele fragede-ale gurii,
Palmele tale-nclesteaza, supun
Viciile distrugatoare ale naturii.
Din regiuni subterane arunci
Globuri fierbinti de lumina in noapte,
Trenuri pe sine, rachete spre cer,
In case paini aburinde si coapte.
Din mina neagra cu ape acide,
Cu nevazutele-i iradiatii,
Tu pulsezi sange oraselor, satelor,
Pe cer si pe ape, pe-albastre plantatii;
Aurul negru si vanat si ros
Scapara-n pluguri, arde-n furnale,
Joc luminos, glorios si puternic
Ca jocul de foc din privirile tale.

2.
Strabunii tai au fost cu totii ocnasi -
Sir lung de trupuri vii, inlantuite.
Pe guri de fantana, stapanul
Lasatu-i-a-n jos atarnati de o sfoara.
Sa taie metalele nepretuite.
Sa tipe de dorul luminii, sa moara.
In viata, sub razele soarelui crud,
Vazura prostia si lenea cum prada:
-In bezne ei n-au sa mai vada!
In viata-auzira durerea cantand si plangand:
-In bezna sonora, murdara si uda
Numai pe ei au sa se mai auda!
Simtira-adevarul iubirii de om
Zambind care dansii cu albii lui dinti:
-In ocna doar serpii de apa-i mai simti!
Simtira mania de putred si domn
Vibrand, aprinzandu-le-n ei barbatia:
-In ocna, pe roci sa-si descarce mania!

Lant dupa lant zuruia dureros,
Om dupa om se topea in tenebrele grele,
Pielea ca viernilor, de intuneric albea,
Si se-nnegrea de noroiul patruns pe sub piele.
Cand ieseau clatinandu-se sus,
Ii ametea soarele, aerul, vinul,
Ochiul ardea mai ursuz, nesupus,
Nu murea totusi, intr-insul, seninul.

3.
Slaba pedeapsa scornisera zeii
Sa-l piarda pe Prometeu.
Vulturii mari ii mancau madularele
Care cresteau peste noapte, mereu.
Oh, dar atata de des repetat
Chinu-si pierduse puterea, bag seama.
Cred ca eroul se cam plictisea
De ciudatii tovarasi, cu plisc de arama.

O fi si plictisul un chin, da-l induri.
In loc pe Olimp zeii sa se rasfete.
Puteau sa priveasca putin viitorul,
De la stapanii de ocna sa-nvete.
Chinul e nou: cand e bezna, cand soare;
Cand e otrava, cand vin;
Azi e un prunc ce se naste - dar moare;
Asta mai zic ca e chin!

Cu cat chinul mai mare, mai repede
Rupe catusa cel strans in otel.
Zeii pierdura razboiul.
Stapanii de ocne, la fel.

4.
Cant pentru tine, ocnas dezlegat
In aceste-nceputuri de toamna bogata;
In zorii cand zarea e plina de flamuri,
Cand zboara albina-n azur imbatata,
Cand fumega proaspat cimentul pe zid,
Cand duduie-n hale cuptoarele pline,
Cand urca-n tramvaie copiii razand,
Cand suna un pain cu vuiri cristaline,
Cand medicul doarme cu fruntea pe-o carte,
Cand scanteie-n zori porumbii zburand,
Ideile tale, palmele tale,
Amintirile, visele tale le cant.

5.
Tot mai cobor, mai cobor,
Arsita-n jur ca un bloc se pravale,
Mina-i adanca, tot mai cobor,
Greu iti patrund adancimile tale.
Sufletul tau e atat de deschis,
Se-arata prin ochi si in cantec prin gura...
Dar greu il patrund, si vulcan de as fi,
Tot m-ar uimi nesecata-ti caldura.

6.
Iata-te, razi, cu obrazul smolit -
Parca prin hohotu-ti strasnic ar rade
Pieptul multiplu al stramosilor tai,]
Ce-l furase de raset un domn si un gade.
Nu stiu hazlia, ciudata-ntamplare
Ce hohotul nestavilit ti-a starnit,
Dar te aud, izvorand din traditii,
Modern Prometeu, dezlantuit.

7.
Te vad manios, manios si-ncruntat,
Privirea ta-n jur raspandeste arsura.
Dusmanul tau astazi iar e-n atac,
Sparge ori fura.
Din palmele-ti grele, cand sapi sar carbuni;
Oh, imi dau seama ce sarbede sunt
Grijile mele, mainile mele!

8.
Iata-un izvor clipocind printre roci -
Sub flacara lampii scanteie...
Atat de adanc, coborat, am vazut
Totusi pe unda-i sclipind curcubeie!
Iata-te astazi, duios, sclipitor...
Fata iubita te tine de mana,
Ochii de-atata lumina te dor,
Si-n cantec te leagana padurea batrana.




Sarea pamantului


Aceasta pagina a fost accesata de 957 ori.