100

100

de Nicolae Labis


in orasul dintre munti -
Ca stirbite stalagmite -
La un an dupa razboi,
Casele ranjeau ranite.

Toamna muntii-nvinetea,
Sevele-nghetau in plante,
Bruma cobora in zori
Peste baligi, diamante.

Douazeci si trei august
Prima-i pomenire vie
si-a adus-o printre plopi
Mari, de toamna timpurie.

in orasul dintre munti,
Oamenii nu pricepura
Cat de mare-i acea zi
invalita-n ploaie sura.

Prin noroiul de pe strazi
Defilau numai o suta,
Doar o suta de barbati -
Sub a vantului voluta,
Steagul rosu vuvuia
Printre casele sarace,
Precum flamurile mari
Ale armiilor face.

La feresti se inchinau
Babele ca-n cimitire,
Altii clatinau din cap
Parca a nedumerire,
Altii presimteau sub cer
O schimbare nevazuta,
si prin ploaie defilau
Cei o suta, cei o suta.

Trec o suta prin ruini,
(Azi sunt parcuri si sunt case)
Trec o suta, cainii bat,
(Azi, motoare zgomotoase)
Trec o suta cadentat,
Stropi de glod pe strai s-anina,
Trec o suta, nouri cresc,
Dar sub nouri e lumina.

Trec o suta - ochi fierbinti,
Buze stranse-nvinetite,
(Pana azi cazura multi
Ori sub ploi, ori sub cutite).
Trec o suta pe asfalt -
sfichiuiti de ude ramuri -
(Pana azi crescura multi
Din acei ce-au stat la geamuri).

in orasul dintre munti,
Ca o apa-n soare suie
Oamenii pe strambe strazi,
si-n stindarde vantul vuie.
Ca o inima pulsand,
in multimea desfacuta
Se aud sonor pasind
Cei o suta, cei o suta.





100


Aceasta pagina a fost accesata de 1081 ori.