Doina intarziata

Doina intarziata

de Nicolae Labis


Am stat in poemele visurilor.
Bateau ploi de-nstelari, tremurat
Umplandu-ne ochii si genele
Cu lacrima bunilor lor.

Rasetele vesele, plansul
Ramase dincolo de noi
Erau in poenile visurilor
Cu linistea pajistilor de clestar si trifoi.

Dragostea mea de mai ieri
Cu ochii galesi si solduri prea mari,
Chiotul negru cu negre puteri
Tainuit in visatorii icari
Chiotul negru a pornit,
A otravit finalul poemului.

Chiotele negre ramase in trup,
Inchise in spuza sa moara -
Stiam ca sant cele ce rup
Vraja fugara.




Doina intarziata


Aceasta pagina a fost accesata de 845 ori.