Entuziasmul erelor

Entuziasmul erelor

de Nicolae Labis


Oamenii isi scrug prin timp
Fonta fiarta a vietii,
Se incheaga sub drapele
Si-n tipare provizorii.
Retopiti de alte crezuri
Ei se-arunca peste vremuri,
Curg spre innoite forme
Parjolind nisipul rece.

Mii de buze purpurii
Pentru tipat rotunjite,
Nodurile-a mii de pumni
In fantastic dans prin aer,
Mii de ochi aprind cetati, -
Mii de -oglinzi concave-n soare -
Mii si mii de nervi legati
In spasmodic vibrare.

Chinuri mineralizate
Nasc duh ros al razvratirii,
Ard umane torte-n noapte
Liliecii ingrozind,
In vazduh topesc lumina,
Aerul de raze-ncarca,
Si astfel se isca ziua
Libertatii dobandite.

Urca-te in nava alba
Pe-a istoriei talazuri,
Poti strabate-ntinderi calme,
Moarte mari de ere moarte,
Insa viata care surpa
Temnitele, se aude
Numai unde cer si mare
Se-ntalnesc in trombe crude.

Vasla slaba sare-n tandari,
Vasla tare taie-n valuri,
Fug marunte idealuri,
Creste idealul mare;
Nu-s schimbari indreptatite,
Fara tunet din din genuni,
Fara de entuziasmul
Nesecatelor furtuni.

(1958)





Entuziasmul erelor


Aceasta pagina a fost accesata de 931 ori.