Francois Villon

Francois Villon

de Nicolae Labis


Pitic cu zambet tragic, gasesc oricand in tine,
Cand osteneala vine, renascator imbold -
In razvratirea penei cu cioc taios si ager
Si-n crunta razvratire a spadei de la sold.

Ti-a curs pe buza vinul si cantecul ca valul
Patruns de-un neastampar voios si epocal,
Mai plin ca madrigalul ce-l incrusta rivalul
Cu diamantul rece, la chefuri, pe pocal!

Sub streangul stapanirii tu stapaneai o lume,
Oceanele baladei le strabateai inot -
Flori albe si flori negre-s pe campurile tale
De Martha descantate ori lubrica Margot.

Si-acuma, peste veacuri, mania ta o fluturi,
Primejdioasa, aspra, cu ascutisuri lungi -
Iluminat feeric de fulgere de sabii
Razi si acum sub faldul zapezilor de-atunci.

Da-mi voie, la picioare sa-ti desfasor in pripa
Acest poem balcanic - umil covor sa stea -
E vesnica din viata ta fiecare clipa
Prin zambetul tau tragic, vibrand de febra ta.



(1958)




Francois Villon


Aceasta pagina a fost accesata de 924 ori.