Furtuna

de Nicolae Labis

M-am plictisit de plictiseala si urat!
Jalea ca tusea ma racaie-n gat!
Nouri salbatici sclipesc si pe cer s-aduna!
Am sa ies si-am s-alerg! Am s-alerg prin furtuna.

De cand n-am mai strans chiuind si laut de sudoare
Snopii teposi, mascati, sa-i aduc in cosare!
De cand n-am mai simtit peste frunte si gura
Indarjindu-ma gandirea deasa si dura!

Palmele mele, ochii mei, voi ce-ati mai facut?
Fara sa stiu mi-a fost dor de voi si-am venit!
Zarile huruie, miroase-a ozon si-a lut!
M-am regasit! M-am regasit!

Trasnetele rotunde le vad iarasi saltand peste grind
Iarasi cu-ai mei printre ele muncesc si m-aprind
Se-ndraceste furtuna prieteni! E greu!
Am venit! Sant tovarasul vostru! Sant eu!






Furtuna


Aceasta pagina a fost accesata de 2084 ori.