Omul modern

Omul modern

de Nicolae Labis


Problema, cugetarea m-au cuprins,
Asa cum jugul otoman o tara,
Ca-ntr-un cazan in craniu am incins
Impresii secerate din afara.

Din acest harnic cclocot distilez
Vin limpede de alcool sonor
Il beau pentru al vietii noastre crez,
Cinstesc cu el pe toti acei ce vor.

Oh, cate pasiuni hotaratoare
Necontenit ma schimba in erou,
In fibrele-mi intime imi rasare
Grabitul soare-al unui surd erou.

Abstractiunea, fata prea concreta,
Ma plictiseste totusi, deseori -
Si deseori doresc abstractitatea
Concreta din elanuri, lanuri, flori.

Era aceasta starea mea de spirit
Si ca sa mai adaug, trist eram,
Putinele-mi iubiri inselatoare
Cadeau ca toamna frunza de pe ram.

Nu cunosteam o alta bucurie
Decat a unui gand ce s-a deschis
Si juvenila, rea preocupare,
Schimbam pe vin un efemer plictis.




Omul modern


Aceasta pagina a fost accesata de 893 ori.