Poetica

Poetica

de Nicolae Labis


Eu trec prin ploaie si ma pierd pe vant,
Destram furtuni, dar tot furtuna sunt.
Ma-mpart arzand spre tot ce-mi apartine,
Vorbesc de foc si focul e in mine.

Zidesc culori, dar zidul sta sa cada.
Lovind in ierni, mi-e mila de zapada.
Si sunt doar spada intre rau si bine;
Ma tem de foc, si focul e in mine.

Scot unde frante din izvorul viu.
Alerg pe gand, si tot ajung tarziu;
Ce flacara in seama ei ma tine?
Vorbesc de foc si focul e in mine.

Stiti voi cat cheltuieste un copac
Sa-i faca anotimpului pe plac?
Dar frunzele raman mereu straine,
Ma tem de foc, si focul e in mine.

Da-mi inima, caldura necesara.
Peste cuvinte sa se faca vara,
Si cer cu cer in cantec sa se-mbine,
Vorbesc de foc, si focul e in mine.





Poetica


Aceasta pagina a fost accesata de 1405 ori.