Troia stramba

Troia stramba

de Nicolae Labis


Stramba Troie-a vechii lumi,
Intre ziduri nu insumi
Lectorii de epopee,
Roditor ul tau Enee
In atatia ani de jaf
S-a-ngrasat si zace-n praf,
Si prin timpi n-o mai putea
Sa-ti lungeasca stirpea ta.

Ti-e Helena-mbatranita
Cu tentacule moluste,
Rod muncit de altii cere
Sa inghita si sa muste
Ruginitele lacate,
Portile iti sunt surpate -
Lupti cu spasme disperate
In paragini de cetate.

Te supui pastrand otrava -
Steaguri albe sui spre slava;
Steaguri sui chemand mai iute
Alte Troie sa te-ajute,
Iar ostasii tai cu masca
Umbla-n taina fara casca.

Oaste noua, frati ai mei,
Cate douazeci de ani,
Fii de neinfranti ahei,
Ar mele-nvatam a prinde
In aceste vremi distincte -
Sa le-ntoarcem spre dusmani!

(1958)




Troia stramba


Aceasta pagina a fost accesata de 1019 ori.